Página: 3 : 2 : 1
Anacreontică
:
 Poesia 2005-10-15 (6946 Ocorrências)
Angelina
:
Poesia 2005-10-15 (5806 Ocorrências)
Armingenii
:
Poesia 2005-10-15 (5577 Ocorrências)
Atque nos!
:
Poesia 2005-10-15 (7467 Ocorrências)
Baladă
:
Poesia 2009-01-21 (9995 Ocorrências)
Balada albaneză
:
Poesia 2008-11-03 (7383 Ocorrências)
Biserica ruinată
:
Poesia 2005-10-15 (8665 Ocorrências)
Blăstăm de mamă
:
Poesia 2005-10-15 (10111 Ocorrências)
Blestemul trădării
:
Poesia 2005-10-15 (5871 Ocorrências)
Brâul Cosânzenii
:
Poesia 2005-05-21 (5251 Ocorrências)
Cântă pilotul
:
Poesia 2005-10-15 (5795 Ocorrências)
Cântec
: poezii pentru copii
Poesia 2005-06-17 (89329 Ocorrências)
Cântec
:
Poesia 2005-10-15 (6385 Ocorrências)
Cântec
:
Poesia 2005-10-15 (7458 Ocorrências)
Cântec (XXXI)
:
Poesia 2005-06-18 (15602 Ocorrências)
Cântec ostășesc
:
Poesia 2005-10-15 (6151 Ocorrências)
Cântecul cel vechi al Oltului
:
Poesia 2005-10-15 (5782 Ocorrências)
Cântecul Redutei
: din volumul „Cântece de vitejie”
Poesia 2005-08-03 (11402 Ocorrências)
Ceas-rău
:
Poesia 2005-11-11 (6103 Ocorrências)
Cetatea Neamțului
:
Poesia 2005-09-06 (33103 Ocorrências)
Chindia
:
Poesia 2008-02-06 (4898 Ocorrências)
Colindatorii
:
Poesia 2002-12-28 (108822 Ocorrências)
Cornul
: Baladă germană
Poesia 2005-11-11 (5898 Ocorrências)
Crăiasa zânelor
:
Poesia 2005-04-28 (6301 Ocorrências)
De profundis
:
Poesia 2005-11-11 (5940 Ocorrências)
Decebal cătră popor
:
Poesia 2006-03-22 (9063 Ocorrências)
Doina
:
Poesia 2005-11-11 (20566 Ocorrências)
Draga mamei
:
Poesia 2005-11-11 (7023 Ocorrências)
Dragoste învrăjbită
:
Poesia 2005-11-11 (8897 Ocorrências)
Dragostea păcurărească
:
Poesia 2005-11-11 (5719 Ocorrências)
Dunărea și Oltul
:
Poesia 2005-11-11 (8884 Ocorrências)
Dușmancele
:
Poesia 2002-08-11 (38689 Ocorrências)
El Zorab
:
Poesia 2004-01-07 (128486 Ocorrências)
Ex ossibus ultor!
:
Poesia 2006-03-22 (8015 Ocorrências)
Fatma
:
Poesia 2002-06-15 (7422 Ocorrências)
Filozofii și Plugarii
: (după o poveste poporală)
Poesia 2005-08-06 (5932 Ocorrências)
Fragment epic
:
Poesia 2005-11-11 (5631 Ocorrências)
Fulger
:
Poesia 2005-11-11 (6659 Ocorrências)
Golia ticălosul
:
Poesia 2005-11-11 (5454 Ocorrências)
Iarna pe ulita
: 1896 - Fire de tort
Poesia 2003-11-26 (47695 Ocorrências)
Ideal
:
Poesia 2005-11-11 (10258 Ocorrências)
Iedera
:
Poesia 2008-02-06 (8136 Ocorrências)
Imnul studenților
:
Poesia 2006-04-05 (5636 Ocorrências)
În miezul verii
:
Poesia 2005-05-03 (22019 Ocorrências)
Inima mamei
:
Poesia 2002-10-21 (16938 Ocorrências)
Ispita
:
Poesia 2005-04-28 (7966 Ocorrências)
La oglindă
:
Poesia 2002-08-11 (18345 Ocorrências)
Lordul John
:
Poesia 2005-07-15 (33750 Ocorrências)
Lupta vietii
:
Poesia 2002-09-23 (9765 Ocorrências)
Mama
:
Poesia 2002-08-11 (11149 Ocorrências)
Página: 3 : 2 : 1 |
|
|
|
|
|
Biografia George Coșbuc
George Coșbuc (n. 20 septembrie 1866, Hordou, comitatul Bistrița-Năsăud, azi Coșbuc, județul Bistrița-Năsăud — d. 9 mai 1918, București) a fost un poet român din Transilvania, membru titular al Academiei Române din anul 1916.
George Coșbuc s-a născut al optulea dintre cei 14 copii ai preotului greco-catolic Sebastian Coșbuc și ai Mariei, fiica preotului greco-catolic Avacum din Telciu. Copilăria și-o va petrece la Hordou, în orizontul mitic al lumii satului, în tovărășia basmelor povestite de mama sa. Primele noțiuni despre învățătură le primește de la țăranul Ion Guriță, dintr-un sat vecin, despre care Maria Coșbuc auzise „că știe povești”. De la bătrânul diac Tănăsucă Mocodean, Coșbuc învață a citi încă de la vârsta de cinci ani.
Poetul și-a început studiile la școala primară din Hordou, în toamna anului 1871, pe care, din motive de sănătate, le întrerupe după clasa I. Din toamna anului 1873, pentru clasele a II-a și a III-a, urmează cursurile școlii din Telciu, comună mare pe Valea Sălăuții, învățând germana cu unchiul său Ion Ionașcu, directorul școlii. În clasa a IV-a (1875), se află la Școala Normală din Năsăud, pe care o absolvă pe data de 21 iunie 1876. În toamna acestui an, Coșbuc se înscrie în clasa I a Gimnaziului Fundațional din Năsăud; de atunci datează și primele contacte cu operele scriitorilor români și cu literatura universală: Lenau, Heine, Chamisso, Bürger și alții. La liceul din Năsăud erau profesori cu o pregătire serioasă, se punea accent pe studiul limbilor și al literaturilor clasice, încât Coșbuc și-a format aici o temeinică bază pentru cultura sa. Începe să scrie versuri și activează în Societatea de lectură Virtus Romana Rediviva a gimnaziului, din clasa a V-a (1880 - 1881) ca membru extraordinar. În clasa a VII-a, Coșbuc este ales vicepreședinte al societății, iar la 2 octombrie 1883 devine președinte. Publică în paginile revistei Muza someșeană (1882 - 1883) primele poezii, citește la ședințele societății traduceri din Rückert, Petõfi și o poveste populară, în 600 de versuri, Pepelea din cenușă. Contactul cu literatura clasică, mai cu seamă latină, cu principalele opere ale literaturii europene, dragostea față de folclorul românesc și față de cărțile vechi îi marchează, din această perioadă, destinul creator. În mai 1884 își susține examenul de bacalaureat, după trecerea acestuia, în toamna anului 1884, se înscrie la Facultatea de Filosofie și Litere a Universității maghiare din Cluj, care avea pe atunci și o catedră de limbă română. A continuat studiile clasice, frecventând cursurile de istoria grecilor vechi, traducere și interpretare de scrieri alese din Cicero, teoria și istoria retoricii la greci și romani, sintaxa greacă și istoria literaturii latine. A fost numit în comitetul Societății Iulia a studenților români; își începe colaborarea la Tribuna din Sibiu (decembrie 1884).
În noiembrie 1886, bolnav și confruntat cu diverse dificultăți materiale, nu mai figurează printre studenții clujeni, frecventând doar anumite cursuri universitare. Continuă colaborarea la Tribuna, publicând Atque nos, Fata craiului din cetini, Draga mamei, Dragoste păcurărească. Ioan Slavici, directorul Tribunei, îl caută personal la Cluj pentru a-l atrage în redacția revistei și pentru a stabili cu el o eventuală colaborare. Publică la revista din Gherla Cărțile săteanului român, continuă să tipărească în Tribuna povești și basme versificate (Fulger, Brâul Cosânzenii, Tulnic și Lioara), corespondează cu Slavici, care îl cheamă la Sibiu, în redacția ziarului. Din vara anului 1887 poetul începe să lucreze ca redactor la Tribuna, inaugurându-se astfel o etapă hotărâtoare în formația sa.
În aprecierile criticilor literari, Coșbuc este văzut ca un mare talent, mai presus de toți, care a reușit să depășească dulcegăria somptuoasă a lui Vasile Alecsandri și filozofia sufletească sfâșiată a lui Eminescu. Vorbind despre „cântarea” lui Coșbuc, Octavian Goga apreciază că ea „se desfășoară în imnul vast al naturii”. Totodată, natura creată de Coșbuc este o natură umanizată, robustă, fremătătoare, în necontenită germinație; asupra ei își exercită activitatea specifică țăranului (Dumitru Micu). Creațiile coșbuciene primesc un caracter de veridicitate puternic în ochii criticii, prin faptul că scriitorul cunoaște „toată viața țărănească, de la bucuriile și veselia nunții, până la durerea morții, toate năcazurile țărănești (...) nu din cărți, ci trăite de el” (Constantin Dobrogeanu-Gherea).
|
Leituras Recomendadas
